Introducere
Stimularea magnetică transcraniană (TMS) este o tehnică de stimulare cerebrală de ultimă oră, neinvazivă, care a câștigat o atenție semnificativă în domeniul sănătății mintale. Aceasta implică utilizarea câmpurilor magnetice pentru a modula activitatea neuronală, fiind un tratament alternativ promițător pentru diverse tulburări psihiatrice și neurologice. Dezvoltată inițial ca instrument de cercetare, TMS s-a transformat într-o terapie validată clinic, în special pentru depresia rezistentă la tratament (TRD) și alte afecțiuni mintale.
Administrația americană pentru alimente și medicamente (FDA) a aprobat pentru prima dată TMS pentru tratamentul tulburării depresive majore (MDD) în 2008, iar de atunci, aplicațiile sale s-au extins la afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) și chiar gestionarea durerii cronice. Mai recent, protocoalele TMS accelerate au fost investigate pentru a reduce durata tratamentului, menținând în același timp eficacitatea (Van Rooij et al., 2023).
Cum funcționează TMS
TMS funcționează prin furnizarea de impulsuri magnetice scurte și focalizate în regiuni specifice ale creierului, stimulând sau inhibând activitatea neuronală în funcție de frecvența și intensitatea stimulării. Mecanismul principal implică inducția electromagnetică, în care o bobină plasată deasupra scalpului generează un câmp magnetic care penetrează craniul și induce curenți electrici în neuronii corticali subiacenți (Siebner et al., 2022).
Una dintre cele mai frecvent vizate zone ale creierului în terapia TMS este cortexul prefrontal dorsolateral (DLPFC), o regiune asociată cu reglarea dispoziției și funcției cognitive. Studiile au arătat că TMS de joasă frecvență (≤1 Hz) tinde să inhibe activitatea neuronală, în timp ce TMS de înaltă frecvență (≥5 Hz) sporește excitabilitatea corticală, făcându-l un instrument versatil pentru neuromodularea atât excitatorie, cât și inhibitoare (Wieczorek et al., 2020).
Progresele recente în TMS s-au axat pe protocoale de stimulare personalizate, în care tehnicile de modelare computațională și neuroimagistică sunt utilizate pentru a optimiza parametrii de stimulare pentru pacienții individuali (Ross et al., 2022). În plus, abordări mai noi, cum ar fi stimularea theta-burst (TBS), vizează îmbunătățirea eficienței TMS prin imitarea ritmurilor cerebrale naturale, ceea ce duce la rezultate mai rapide și potențial mai eficiente ale tratamentului (Kishi et al., 2024).
Afecțiuni tratate cu TMS
Stimularea magnetică transcraniană (TMS) a fost studiată pe scară largă și aprobată pentru tratamentul mai multor tulburări mintale, în special a celor rezistente la terapiile convenționale. Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni tratate cu TMS includ:
1. Tulburarea depresivă majoră (MDD) și depresia rezistentă la tratament (TRD)
TMS este utilizată în principal pentru persoanele cu depresie rezistentă la tratament (TRD) – pacienți care nu au răspuns adecvat la medicamente antidepresive sau psihoterapie. Cercetările au arătat că TMS repetitivă (rTMS) îmbunătățește semnificativ simptomele depresive prin stimularea cortexului prefrontal dorsolateral (DLPFC), o regiune a creierului legată de reglarea dispoziției (Gibson et al., 2022). Protocoalele TMS accelerate, cum ar fi stimularea theta-burst (TBS), au demonstrat, de asemenea, eficacitate în reducerea duratei tratamentului, menținând în același timp eficacitatea (Weissman & Daskalakis, 2022).
2. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
TMS a fost aprobată de FDA pentru tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), vizând în special cortexul cingulat anterior și cortexul orbitofrontal, care sunt implicate în comportamentele compulsive. Studiile clinice au demonstrat reducerea semnificativă a simptomelor la pacienții care nu au răspuns la tratamentele tradiționale pentru TOC (Vicheva et al., 2024).
3. Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)
Cercetările emergente sugerează că TMS poate ajuta persoanele cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD) prin modularea răspunsurilor hiperactive ale amigdalei și îmbunătățirea reglării emoționale prin stimularea cortexului prefrontal (Petrosino et al., 2021). TMS a fost deosebit de benefică pentru veterani și persoanele cu PTSD cronică.
4. Tulburări de anxietate
Deși a fost studiată în principal pentru depresie, TMS s-a dovedit promițătoare în tratarea tulburării de anxietate generalizată (GAD) și a tulburării de panică prin normalizarea hiperactivității în circuitele amigdalei și cortexului prefrontal (Balderston și colab., 2020).
5. Alte condiții
Cercetarea investighează, de asemenea, TMS pentru o varietate de alte tulburări neurologice și psihiatrice, inclusiv:
- Sindroame de durere cronică (de exemplu, fibromialgie)
- Tulburarea bipolară (ca terapie adjuvantă)
- Halucinații auditive legate de schizofrenie
- Dependența și tulburările legate de consumul de substanțe
Procedura TMS
1. La ce să vă așteptați în timpul unei ședințe TMS
TMS este o procedură neinvazivă, în ambulatoriu, care nu necesită anestezie sau sedare. Pacienții rămân treji și atenți pe toată durata ședinței. În timpul tratamentului:
- O bobină magnetică este poziționată deasupra regiunii cerebrale vizate, de obicei cortexul prefrontal dorsolateral stâng (DLPFC).
- Aparatul emite impulsuri magnetice repetitive, care pot provoca o senzație de bătăi sau furnicături pe scalp.
- Pacienții pot citi, asculta muzică sau se pot relaxa în timpul procedurii.
Majoritatea pacienților raportează un disconfort ușor la locul stimulării, dar efectele secundare sunt în general minime și temporare.
2. Durata și frecvența tratamentului
Un regim standard de tratament cu TMS urmează de obicei acești parametri:
- Durata sesiunii: Fiecare sesiune durează 20-40 de minute, în funcție de protocolul de stimulare.
- Curs de tratament: Un curs complet constă în 5 ședințe pe săptămână timp de 4-6 săptămâni (aproximativ 20-30 de ședințe în total).
- Rezultatele cronologice: Mulți pacienți experimentează ameliorarea simptomelor în 2-3 săptămâni, dar beneficiile complete devin adesea evidente până la sfârșitul tratamentului.
3. Sesiuni de întreținere și de „reîncărcare
În timp ce cursul inițial al tratamentului TMS oferă o ameliorare substanțială a simptomelor, sesiunile regulate de întreținere (de exemplu, o dată pe lună) pot contribui la menținerea beneficiilor pe termen lung. Pacienții care observă semne timpurii de recidivă a simptomelor pot fi supuși unor sesiuni de „stimulare” sau „completare” pentru a prelungi efectele terapiei rTMS (Akram et al., 2024).
Studiile clinice indică faptul că pacienții care continuă cu sesiuni periodice de TMS prezintă mai puține episoade depresive și o ameliorare mai durabilă a simptomelor, făcând din TMS o strategie eficientă de tratament pe termen lung pentru afecțiunile cronice și recurente (Chen et al., 2023).
Beneficiile TMS
Stimularea magnetică transcraniană (TMS) oferă mai multe avantaje față de tratamentele psihiatrice tradiționale, ceea ce o face o opțiune atractivă pentru persoanele care se luptă cu afecțiuni rezistente la tratament.
1. Non-invaziv și non-chirurgical
Spre deosebire de terapia electroconvulsivă (ECT) sau de stimularea cerebrală profundă (DBS), TMS este neinvazivă și nu necesită anestezie sau intervenție chirurgicală. Pacienții rămân treji și atenți pe toată durata procedurii, fără a fi necesară spitalizarea.
2. Efecte secundare minime în comparație cu medicamentele
Multe medicamente psihiatrice vin cu efecte secundare semnificative, inclusiv creșterea în greutate, disfuncții sexuale, somnolență și tulburări cognitive. În schimb, efectele secundare ale TMS sunt în general ușoare și temporare, fără efecte sistemice asupra organismului(Lefaucheur, 2019).
3. Eficace pentru afecțiunile rezistente la tratament
TMS și-a demonstrat eficacitatea la pacienții care nu răspund la tratamentele tradiționale, în special la cei cu depresie rezistentă la tratament (TRD) (Akpinar et al., 2022). Pacienții cu TRD prezintă o ameliorare semnificativă a simptomelor cu ajutorul TMS, unii dintre aceștia obținând remisia completă.
4. Efecte de lungă durată cu terapie de întreținere
Pentru mulți pacienți, beneficiile TMS persistă dincolo de cursul inițial al tratamentului, iar sesiunile periodice „suplimentare” ajută la menținerea ameliorării simptomelor (L. Chen et al., 2023).
Riscuri potențiale și efecte secundare
Deși TMS este în general bine tolerată, unii pacienți pot prezenta efecte secundare ușoare, inclusiv:
- Dureri de cap ușoare sau disconfort al scalpului (cel mai frecvent, apare la ~30% dintre pacienți)
- Contracții musculare sau furnicături faciale în timpul tratamentului
- Amețeli sau amețeli temporare
Riscuri rare, dar serioase
- Convulsii (foarte rar, <0,1%) – TMS prezintă un risc minim de inducere a unei convulsii, în special la persoanele cu epilepsie sau cu antecedente de afecțiuni neurologice (Stultz et al., 2020).
- Sensibilitate auditivă – Deși rar, plasarea necorespunzătoare a bobinei sau intensitatea excesivă a stimulării pot provoca disconfort în urechi. Purtarea dopurilor de urechi în timpul sesiunilor atenuează acest risc.
În general, TMS este considerată o terapie cu risc scăzut, în special în comparație cu medicamentele și ECT. Majoritatea efectelor secundare dispar în câteva ore sau zile după tratament.
Accesibilitatea și costul TMS
1. Disponibilitate și popularitate crescândă
TMS este din ce în ce mai disponibilă în clinicile de psihiatrie, spitalele și centrele de cercetare din întreaga lume. Aceasta este utilizată pe scară largă în America de Nord, Europa și Australia, iar prezența sa este în creștere în Asia și America de Sud.
2. Costuri tipice și acoperire de asigurare
Costul TMS variază în funcție de locație, furnizor și afecțiunea tratată. Unele tendințe generale de stabilire a prețurilor includ:
- Regatul Unit: rTMS este un tratament privat, iar un curs tipic pentru depresie costă între 3.000 și 6.000 de lire sterline
- Statele Unite ale Americii: Costurile tratamentului variază între 000 și 12.000 de dolari pe curs, cu o acoperire din ce în ce mai mare a asigurărilor pentru tulburarea depresivă majoră.
- Canada și Australia: Costurile sunt de obicei de 000-7.000 CAD și, respectiv, 5.000-8.000 AUD.
Acoperire de asigurare:
- În SUA, Medicare și multe companii de asigurări private acoperă TMS pentru tulburarea depresivă majoră după ce pacienții au încercat și au eșuat cu două sau mai multe antidepresive.
- În Regatul Unit și în alte regiuni, acoperirea asigurărilor este limitată, iar pacienții plătesc adesea din buzunar.
Pentru mulți, beneficiile pe termen lung ale TMS justifică costul, în special pentru persoanele care nu au răspuns la alte tratamente.
Concluzie: De ce TMS este un instrument de schimbare a jocului pentru sănătatea mintală
TMS reprezintă un progres revoluționar în tratamentul sănătății mintale, oferind o opțiune sigură, eficientă și fără medicamente pentru persoanele care suferă de depresie, TOC, PTSD și alte afecțiuni. Cu efecte secundare minime și eficacitate dovedită pentru cazurile rezistente la tratament, TMS oferă speranță celor care s-au luptat cu terapiile tradiționale.
Pe măsură ce cercetarea continuă să perfecționeze protocoalele TMS – cum ar fi TMS accelerată și neuromodularea personalizată – accesibilitatea și eficacitatea acesteia se vor îmbunătăți. Fie ca terapie de sine stătătoare sau în combinație cu medicația și psihoterapia, TMS modelează viitorul stimulării neinvazive a creierului pentru îngrijirea sănătății mintale.
Referințe
Akpinar, K., Oğuzhanoğlu, N. K., & Uğurlu, T. T. (2022). Eficacitatea stimulării magnetice transcraniene în depresia rezistentă la tratament. TURKISH JOURNAL OF MEDICAL SCIENCES, 52(4), 1344-1354. https://doi.org/10.55730/1300-0144.5441
Akram, S., Nanji, I., Deniz, I., Akram, F., & Mukhtar, F. (2024). Stimulare magnetică transcraniană repetitivă de întreținere pentru tulburarea depresivă majoră. Journal of Ect. https://doi.org/10.1097/yct.0000000000001064
Balderston, N. L., Beydler, E. M., Goodwin, M., Deng, Z., Radman, T., Luber, B., Lisanby, S. H., Ernst, M., & Grillon, C. (2020). Stimularea magnetică transcraniană repetitivă parietală de frecvență joasă reduce frica și anxietatea. Translational Psychiatry, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41398-020-0751-8
Chen, L., Klooster, D. C. W., Tik, M., Thomas, E. H. X., Downar, J., Fitzgerald, P. B., Williams, N. R., & Baeken, C. (2023). Stimulare magnetică transcraniană repetitivă accelerată pentru tratarea depresiei majore: trecut, prezent și viitor. Harvard Review of Psychiatry, 31(3), 142-161. https://doi.org/10.1097/hrp.0000000000000364
Chen, Y. B., Chou, P., Tu, Y., Brunoni, A. R., Su, K., Tseng, P., Liang, C., Lin, P., Carvalho, A. F., Hung, K., Hsu, C., & Li, C. (2023). Traiectoria schimbărilor în simptomele depresive după stimularea magnetică transcraniană repetitivă acută: O meta-analiză a efectelor de urmărire. Asian Journal of Psychiatry, 88, 103717. https://doi.org/10.1016/j.ajp.2023.103717
D, V., Zj, D., & Dm, B. (2020). Managementul depresiei rezistente la tratament: Provocări și strategii. DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals). https://doaj.org/article/912b2c2cb46d40fe9cce81675290e46f
Gibson, B. C., Vakhtin, A., Clark, V. P., Abbott, C. C., & Quinn, D. K. (2022). Revizitarea asimetriei hemisferice în reglarea dispoziției: Implicații pentru RTMS pentru tulburarea depresivă majoră. Brain Sciences, 12(1), 112. https://doi.org/10.3390/brainsci12010112
Kishi, T., Ikuta, T., Sakuma, K., Hatano, M., Matsuda, Y., Wilkening, J., Goya-Maldonado, R., Tik, M., Williams, N. R., Kito, S., & Iwata, N. (2024). Stimularea Theta burst pentru depresie: o revizuire sistematică și o meta-analiză în rețea și în perechi. Molecular Psychiatry. https://doi.org/10.1038/s41380-024-02630-5
Lefaucheur, J. (2019). Stimularea magnetică transcraniană. În Handbook of clinical neurology (pp. 559-580). https://doi.org/10.1016/b978-0-444-64032-1.00037-0
Petrosino, N. J., Cosmo, C., Berlow, Y. A., Zandvakili, A., Van ‘t Wout-Frank, M., & Philip, N. S. (2021). Stimulare magnetică transcraniană pentru tulburarea de stres posttraumatic. Therapeutic Advances in Psychopharmacology, 11. https://doi.org/10.1177/20451253211049921
Ross, J. G. J., Talbot, A., Cline, C., Donati, F. L., Munot, S., Kim, N., Gibbs, C., Bastin, N., Yang, J., Minasi, C., Sarkar, M., Truong, J., & Keller, C. J. (2022). RTMS personalizat pentru depresie: O revizuire. arXiv (Universitatea Cornell). https://doi.org/10.48550/arxiv.2206.12997
Siebner, H. R., Funke, K., Aberra, A. S., Antal, A., Bestmann, S., Chen, R., Classen, J., Davare, M., Di Lazzaro, V., Fox, P. T., Hallett, M., Karabanov, A. N., Kesselheim, J., Beck, M. M., Koch, G., Liebetanz, D., Meunier, S., Miniussi, C., Paulus, W., . . . Ugawa, Y. (2022). Stimularea magnetică transcraniană a creierului: Ce este stimulat? – Un consens și un document de poziție critică. Neurofiziologie clinică, 140, 59-97. https://doi.org/10.1016/j.clinph.2022.04.022
Stultz, D. J., Osburn, S., Burns, T., Pawlowska-Wajswol, S. și Walton, R. (2020). <p>Siguranța stimulării magnetice transcraniene (TMS) cu privire la convulsii: A Literature Review</p> Neuropsychiatric Disease and Treatment, Volume 16, 2989-3000. https://doi.org/10.2147/ndt.s276635
Van Rooij, S. J. H., Arulpragasam, A. R., McDonald, W. M., & Philip, N. S. (2023). TMS accelerată – avansând rapid în viitorul tratamentului depresiei. Neuropsychopharmacology, 49(1), 128-137. https://doi.org/10.1038/s41386-023-01599-z
Vicheva, P., Osborne, C., Krieg, S. M., Ahmadi, R., & Shotbolt, P. (2024). Stimularea magnetică transcraniană pentru tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de stres posttraumatic: O revizuire sistematică cuprinzătoare și o analiză a beneficiilor terapeutice, a țintelor corticale și a mecanismelor psihopathofiziologice. Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry, 136, 111147. https://doi.org/10.1016/j.pnpbp.2024.111147
Weissman, C. R., & Daskalakis, Z. J. (2022). Stimularea intermitentă accelerată a burstului Theta: Accelerarea și îmbunătățirea rezultatelor tratamentului în depresia rezistentă la tratament. American Journal of Psychiatry, 179(2), 85-87. https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2021.21121221
Wieczorek, T., Kobyłko, A., Stramecki, F., Fila-Witecka, K., Beszłej, J., Jakubczyk, M., Piotrowski, P., Senczyszyn, A., Siwicki, D., Szcześniak, D., & Rymaszewska, J. (2020). Stimularea magnetică transcraniană (TMS) în tratamentul tulburărilor psihiatrice – revizuire a studiilor actuale. Psychiatria Polska, 55(3), 565-583. https://doi.org/10.12740/pp/onlinefirst/115556
